Cercetarea, partea întunecatã a PRului

cercetare-cantitativaSpun partea întunecatã pentru cã unul dintre lucrurile cu care m-am obișnuit cel mai greu în PR a fost cercetarea de piațã.

Teoretic, este cel mai logic lucru. Cercetarea este pasul zero în orice activitate de comunicare. Cercetezi piața, publicul țintã, ca mai apoi sã dezvolți o strategie realistã care sã te ducã la rezultatele vizate. Sunã foarte ușor și foarte de bun simț.

Abia anul trecut am învãțat ce înseamnã de fapt munca de cercetare și cum se face în mod corect, ca sã pot spune cã e timpul sã trec la pasul urmãtor din strategia de comunicare. Noroc de un profesor care punea mare accent pe metodologia de cercetare, felul în care aceasta este aplicatã și pe interpretarea rezultatelor.

Câteodatã simțeam cã fac statisticã și interviuri, nu PR.

Dar am inteles de ce este atât de important sã facem cercetarea.

Asta pentru cã am vazut agenții care se lãudau cu un portofoliu impresionant de clienți, agenții care fãceau propuneri de campanii de PR fãrã sã analizeze piața, targetul, imaginea existentã a companiei, agenții care aplicau aceeasi rețetã la fiecare nou client, tocmai pentru cã același lucru a mers la un client mai vechi. Asta e cea mai mare greșealã pe care poți sã o faci: sa aplici o rețetã de success într-un cu totul alt context. Dar nu despre asta e vorba aici. Cred cã dacã vrei sa faci treaba foarte bine, ai nevoie sã iei totul de la capãt.

Metode de cercetare

Cine a fãcut un curs de metode de cercetare în facultate, știe cã existã cercetare calitativã și cantitativã, analiza datelor primare și secundare și o multitudine de instrumente care sã producã datele de care avem nevoie ca sã ajungem la concluzii relevante pentru cercetarea nostrã.

Cea mai utilã rețetã pentru cercetare mi se pare analiza completã a imaginii prezente a companiei folosind analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities și Threats), analiza PEST (factori Politici, Economici, Socio-Culturali și Tehnologici) și fereastra Johari (care analizeazã, în acest context, relația de comunicare dintre compania pe care o reprezinți și publicurile sale țintã). În cadrul acestor analize, vei folosi ancheta, interviuri, chestionare sau alte istrumente, pentru a afla ce ai nevoie de la clienții interni sau externi și pentru a analiza imaginea companiei.

Atunci cãnd ai imaginea realã a companiei pe piațã, poți sã stabilești niște obiective pentru a ajunge la situația doritã (Ce imagine vreau sa aibã compania mea pe piațã?). Dupã ce reușești sã colectezi toate datele vizate, acestea trebuie interpretate pentru a putea construi strategia de comunicare, care sã te ducã în timp realist la situația doritã. Din nou, pare foarte simplu.

Testarea produsului

Teoria de marketing spune cã este foarte important sã testezi un produs / serviciu înainte sã îl lansezi pe piațã, prin focus grupuri, prin grupuri de testare de diferite mãrimi și cu profile diferite, dar alese din targetul stabilit. În firmã am început sã analizãm care este targetul nostru, unde îl gãsim cel mai des, ce își dorește, apoi am finalizat produsele și am început testarea. Da, TESTAM produsele înainte sã le promovãm pe piațã. Le testam cu reprezentanți cât mai diferiți din target. Apoi, la ediția 2.0 vom fi fãcut toate modificãrile identificate în feedbackul primit de la cursanți.

Știu cu siguranțã cã cercetarea îți va eficientiza enorm procedurile, vei înțelege de ce ai avut 8 clienți fațã de 30, cât ți-ai propus.

Nu spun cã de fiecare datã îți va ieși totul 110%. Dar, pe mãsurã ce înveți sã folosești procesul în favoarea ta, vei constata cã lucrezi pentru ceva care îți este clar.

Recomand

Vã recomand lucrarea lui Walter K. Lindenmann, Public Relations Research For Planning and Evaluation pentru orice informație în plus legatã de metodologii de cercetare, studii de caz, interpretarea rezultatelor cercetãrii, evaluarea și folosirea rezultatelor în planificare campaniei de comunicare.

Salvează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *