Lobby-ul, parte din PR

lonnyConceptul de lobby apare pentru prima datã în anul 1820, când este menþionat în NewHampshire Sentinel, dupã cum menționeazã Deanna Gelak, în cartea sa Lobbying and Advocacy: Winning Strategies, Resources, Recommendations, Ethics and Ongoing Compliance for Lobbyists and Washington Advocates .Abia în anii ‘70 au apãrut în Europa agenții și organisme care reglementau aceastã activitate.

Ce este lobby-ul?

Activitatea de lobby este acea activitate care urmãrește sã influențeze anumite decizii. Aceastã activitate „reprezintã o funcție managerialã, dar ºi o importantã zonã a spaþiului public, al cãrei rol este realizarea și menținerea consensului social prin armonizarea intereselor particulare cu interesul public, așa cum rezultã acesta la un moment dat, în urma comunicãrii dintre actorii sferei publice”, dupã cum o defineºte Confederația Europeanã de Relaþii Publice (CERP). Același organism a catalogat activitatea de lobby ca un capitol din Afacerile Publice (Public Affaires), unul dintre cele mai noi componente ale Relațiilor Publice.

Lobby, parte din Afacerile Publice

Asociația Românã a Profesioniștilor de Relaþii Publice considerã Afacerile Publice cã reprezintã acel domeniu al Relaþiilor Publice care vizeazã publicuri bine determinate: guvernul – fie el naþional sau regional, parlamentul, municipalitatea, persoanele din administratie, funcþionarii de stat, grupurile de presiune – atât de la nivel local, cât ºi naþional, european sau transeuropean. Consiliul CERP dã urmãtoarea definiþie: „Afacerile Publice înseamnã desfãºurarea unei activitãþi care constã în realizarea unor eforturi planificate ºi formalizate ale unei organizaþii cu scopul de a-ºi exercita drepturile ºi îndatoririle de bun cetãþean în cadrul comunitãþii, al naþiunii ºi al societãþii ºi de a încuraja angajaþii sã îndeplineascã aceste drepturi ºi îndatoriri”.
A fi sau a nu fi lobby-ist

Meseria de „lobby-ist” nu este reglementatã legal în România, la fel cum nici activitatea în sine nu este. De foarte multe ori, activitatea de lobby ºi de advocacy sunt asociate cu traficul de inluenþã, cu manipularea ºi, în final, cu corupþia.

Lobby-iºtii sunt persoane care încearcã sã influenþeze legislaþia sau anumite decizii din partea unor grupuri de interes sau ai unor membri ai unui lobby. De obicei, guvernele definesc ºi organizeazã grupuri de lobby-iºti. lobby-iºtii au tendinþa de a fi eficienþi în momentul în care ectivitatea de lobby este orientatã spre subiecte tehnice, nepolitice ºi cu vizibilitate redusã, adicã low profile.

Astãzi, lobiºtii profesioniºti activeazã în speþã la Bruxelles, unde exista companii de lobby care au clienþi cu diferite interese private sau publice.

Problema de a fi sau a nu fi lobby-ist se pune în momentul în care existã o reglementare la nivel european în ceea ce priveºte activitatea de lobby, însã nu este o masurã obligatorie de modificare a legislaþiei în fiecare þarã membrã. Potrivit studiilor recente efectuate e cãtre International and Constitutional Affairs Division, o activitate de lobby de succes este caracterizatã de urmãtoarele trãsãturi:

existã un grup bine organizat, care este capabil sã rezolve conflicte

grupul are suficiente resurse financiare, umane, logistice, informaþionale ºi politico – economice

interesul pricipal al grupului este direcþionat cãtre pieþe hightech

deciziile nu trebuiesc luate unanim în cadrul asociaþiei

grupul are de-a face cu o politica comunitara puternica

grupul este pe piaþã de un timp cât mai îndelungat

grupul are puþine asociaþii ca membri ºi are sediul în – cât mai aproape de Bruxelles.

Existã câteva argumente împotriva reglementãrii activitãþii de lobby. Cosmin Irimieº, Lector Universitar Doctor în cadrul UBB Cluj-Napoca, menþioneazã cã „existã pericolul ca, prin reglementarea activitãþii de lobby, sã se restrângã, indirect, dreptul de petiþionare, prin interpunerea quasi-obligatorie a lobby-iºtilor între cetãþeni ºi decidenþi. Reglementarea lobby-ului ar putea conduce la crearea unei pãturi privilegiate de lobby-iºti agreaþi de anumite instituþii ºi/sau persoane care ocupã funcþii ori demnitãþi publice, contravenind principiului liberului acces la autoritãþile publice.

De asemenea, luarea în evidenþã a societãþilor care oferã servicii de consultanþã specializate în lobby ar putea impieta asupra libertãþii comerciale ºi/sau contractuale, printr-o excesivã centralizare a informaþiilor despre activitãþile acestora”.
Lobby-ul oricum se întâmplã.

Ca practicieni de relaþii publice, ne dorim mãcar sã fie controlabil, sã aibã anumite limite, sã permitã participarea oricãrei persoane interesate de diferitele subiecte supuse lobby-ului, ne dorim transparenþã în luarea deciziei ºi comunicarea etapelor cãtre opinia publicã ºi accesul liber la toate puterile din stat. Poate aºa aceastã activitate nu va mai fi confundatã cu traficul de influenþã, manipularea, corupþia etc.

Salvează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *