Sa împroscam cu noroi competiția, in loc sa ne promovam

mudAm pornit cu ideea cã voi scrie un articol despre campaigning, despre cum se integreazã acest concept în activitãþile de relații publice și cum se delimiteazã de lobby, advocacy sau alte concepte care sunt confundate de multe ori. Am ajuns la un punct al articolului în care vroiam sã fac referire la negative campaigning, dar am decis sã dedic întreg articolul acestui concept. Într-un cuvânt,  mudslinging.

Tehnica Negative Campaigning

Negative campaigning (nu am gãsit termenul românesc) este de fapt o tehnicã foarte adoptatã, mai ales în lumea politicã, pentru promovare. Termenul înseamnã de fapt promovarea aspectelor negative ale reprezentanților concurenței fãrã sã scoatã în evidențã propriile puncte forte. Cred cã este foarte important sã facem diferența între positive și negative campaigning.

Primul termen e folosit atunci când un candidat/jucãtor pe un anumit domeniu vorbește despre sine/produsele sale, iar al doilea termen este folosit când un candidat/jucãtor criticã greșelile sau defectele concurenței. Practic, e o chestiune de perspectivã în ochii clientului și se merge pe ideea „câștig clienþi convingându-i cã X este mai rãu decât mine pentru cã…”, spre deosebire de „câștig clienți convingându-i cã sunt cel mai bun pentru cã…”. Deoarece este interzisã publicitatea negativã sau comparativã cu alte produse, negative campaigning este folosit în special în politicã, unde regulile sunt diferite.

Janice M. King, președinte al Janice King Communications, menționa, atunci când discuta despre publicitatea negativã în general, cã: „mesajele negative despre competiție crerazã fricã, nesiguranțã și îndoialã” (original: FUD – fear, uncertainty și doubt). Pe de altã parte, Cathy Allen, președinte al Campaign Connection of Seattle, a menționat faptul cã apelarea la „mudslinging” ar putea fi soluția idealã atunci când ai un competitor cu un buget de publicitate mult mai mare decât al tãu, atunci când ai informații clare despre unele greșeli majore fãcute de acesta sau atunci când oponentul deja deține o anumitã funcție.

Eticã sau câștig de cauzã?

La prima vedere, mi-a pãrut lipsitã de eticã aceastã tehnicã și puțin lipsitã de logicã. Dar, analizând-o, am realizat cã are avantajele sale. Avantajele acestea pot fi observate dupã ce se face o distincție clarã între ce înseamnã negative campaigning constructiv sau nonconstructiv (distructiv e mai bine-zis, însã pare un termen violent). Un exemplu constructiv ar fi: „planul de comunicare pe care vi l-am propus este mai bun decât planul de comunicare propus de X deoarece are metode de evaluare concrete și obiective reale stabilite dupã metoda SMARTER”, iar unul de nonconstructiv ar fi „X este un nesimțit , un neserios și un leneș”. Motivul pentru care negative campaigning are conotaþii negative ar fi acela cã ideea în sine duce cu gândul la concurenþã neloialã, atac, etc și asociem negativismul cu ceva rãu, incorect. Totuși aceastã simplã perspectivã asupra termenului în sine este incompletã.

Avantajele mudslinging

Cred cã unul dintre cele mai mari avantaje ale sale este faptul cã, pur și simplu funcționeazã. Atunci când transmiți o idee negativã despre cineva, oamenii au tendința sã înceapã sã se îndoiascã de persoana/produsul/compania respectivã. Cred cã merge mânã în mânã cu teama oamenilor cãci este mai rãu sã ai de pierdut decât de câștigat ceva. Adicã în momentul în care nu câștigi nimic, mãcar rãmâi la condiția pe care o ai astãzi. Dar în momentul în care ai ceva de pierdut, automat mergi cu o treaptã mai jos. Nimãnui nu îi place involuția.

Un alt avantaj cred cã îl reprezintã faptul cã atrage reprezentanții mass media. Asta înseamnã nu numai publicitate negativã pentru oponent, dar și promovarea ta personalã (ca firmã, candidat politic, produse ale firmei tale etc).

Steve Chapman a scris un articol în „Reason online” despre pãrțile pozitive ale mudslinging. Articolul oferã o perspectivã realã asupra termenului și implicaþiilor sale în rândul publicului.

Salvează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *